Agentia de turism Euro Team Travel
Romania ofera turistilor sai in
turismul intern din
Romania servicii turistice care sa asigure confortul
si relaxarea mult dorita, asigurandu-se cele mai bune servicii de cazare,
masa, tratament si rellaxare.
Bucurate de soare pe
litoralul romanesc - oferte variate de vacanta si sejururi
turistice in toate statiunile de pe litoralul romanesc, cu cazare, masa
si buna dispozitie in hoteluri, vile si pensiuni selectate de pe toata
riviera litoralului romaneasc.
Te intampinam cu oferte de tratament si relaxare din
toate statiunile balneo din Romania,
cazare, masa, tratament, relaxare in centre SPA din
Romania.
Doresti o excursie, sejur, vacanta munte in statiunile montane din Romania
la aer curat sau sa te bucuri de zapada Muntilor Carpatilor, nu ezita,
ofertele noastre sunt variate.
Delta Dunarii
este un adevarat sanctuar al naturii, motiv pentru care merita vizitat,
iar circuitele in tara iti ofera peisaje superbe si o
noua perspectiva asupra
Romaniei.
Romania
este o tara situata in sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al
Dunarii, la nord de peninsula Balcanica si la tarmul nord-vestic al
Marii Negre. Pe teritoriul ei este situata aproape toata suprafata
Deltei Dunării si partea sudică si centrală a
Muntilor Carpati.
Romania situata in sud-estul
Europei, intre 43°37'07"-48°15'06" lat. N si
20°15'44"-29°41'24" long. E.
Suprafata Romaniei: 238.391 km˛.
Populatia Romaniei: 21.904.551
Capitala Romaniei:
BUCURESTI
Ziua Nationala a Romaniei:
01 dcembrie
Romania se invecineaza:
la N si E- Ucraina;
in E- Marea Neagra si Republica Moldova;
la S-
Bulgaria;
la SV- Iugoslavia si la V- Ungaria.
Romania este o republica semi-prezidentiala.
Romania este membră a unor
organizatii internationale:
Uniunea Europeana - UE de
la 1 ianuarie 2007;
Organizatia
Tratatului Atlanticului de Nord - NATO
din 29 martie 2004;
Organizatia
pentru Securitate si Cooperare din Europa -
OSCE din anul 2003;
Organizatia
Internationala a Francofoniei - OIF
din 2003;
Consiliul Europei - CoE
din anul 1993;
Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare -
BERD din 1991;
Organizatia
pentru Cooperare si Dezvoltare Economica -
OCDE din anul 1991;
Bucuresti
este capitala
Romaniei, oras cu
rang de municipiu din 17 februarie 1968, principalul centru politic,
administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si
cultural din
Romania, cu
vestigii materiale din Paleolitic, si atestat documentar din 20
septembrie 1459.
Orasul capitala,
Bucuresti are o suprafata de 228 km2 si o o
populatie de aprozimativ 1.900.000 locuitori estimata in anul 2011, ceea ce inseamna
cam 9% din totalul populatiei si cam 15% din cea urbana. Din punct de
vedere al numarului de locuitori
Bucurestiul este al treilea oras din regiune, dupa Atena si
Istanbul. Orasul are o forma circulara, axele sale
masurand circa 24 km pe directia N-S si circa 22 km E-V.
Relieful
Romaniei este caracterizat prin patru elemente: varietate,
proportionalitate, complementaritate si dispunere simetrica, dat
fiind numarul mare de forme de relief, repartitia aproximativ egala
a principalelor unitati de relief(35% munti, 35% dealuri si podisuri
si 30% campii) si gruparea reliefului.
Carpatii
Romanesti se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune in
centrul tarii, cea a Transilvaniei. Sunt munti cu altitudine
mijlocie, fragmentati, cu un etaj alpin, păsuni alpine si intinse
suprafete de eroziune, a caror altitudine maxima se atinge in varful
Moldoveanu(din Muntii Fagaras), la 2.544 de metri. Pe teritoriul
Romaniei,
Muntii Carpati au o lungime de 910 km.
La exteriorul
Muntilor
Carpati se afla un inel de dealuri — Subcarpatii si Dealurile de
Vest — locurile cele mai populate, datorita bogatelor resurse de
subsol(petrol, carbuni, sare) si conditiilor favorabile culturii
vitei-de-vie si pomilor fructiferi. In Est si Sud se extind trei
mari podisuri (Moldovei, Dobrogei si Getic), dar si Podisul
Mehedinti, in timp ce in Sud si Vest se intind doua mari campii,
Campia Romana(ingustata spre Est) si Câmpia de Vest.
Delta Dunarii este cea mai
joasa regiune a tarii, sub 10 m altitudine, cu intinderi
de mlastini, lacuri si stuf. Ceva mai inaltate sunt
grindurile fluviale
si maritime(Letea, Caraorman, Saraturile) pe care se
grupeaza satele de pescari. Este
un teritoriu descris
din Antichitate de numerosi oameni de stiinta ai
vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau
Plinius cel Batran.
Delta Dunarii a fost introdusa
în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca
rezervatie naturala a biosferei.
Romania beneficiaza de
toate tipurile de unităti acvatice: fluvii si rauri,
lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitatile
hidrografice si hidrologice ale Romaniei sunt
determinate, in principal, de pozitia geografică a tarii
în zona climatului temperat-continental si de prezenta
arcului carpatic.
Carpatii Orientali
>>
care se intind intre granita de N a tarii si Valea Prahovei,
sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE:
flisul (in E), culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul
Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in
vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii
Orientali) si zona vulcanica (in V), care atinge 2100 m in vf.
Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta
cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita).
Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate,
culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis,
Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.), in masivul Rodnei se
intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare.
Dezvoltati intre
valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna, cuprind patru masive
principale (da la E la V): Bucegi (alt. max. 2505 m vf. Omu); Fagaras (2544 m in vf. Moldoveanu, alt max. din tara); Parang
(2518 m in vf. Parangu Mare); Retezat-Godeanu (2509 m in vf.
Peleaga)
Sunt mult mai masivi, cu
altitudine ce depasesc frecvent
2.000 m, cu putine depresiuni (Lovistea, Petrosani, Hateg) si
trecatori, circulatia realizandu-se adesea prin defilee (Turnu
Rosu, Cozia, Lainici s.a.), numeroase urme ale glaciatiunii
cuaternare (circuri, vai glaciare, creste ascutite, lacuri), mai
ales in masivele Fagaras si Retezat;
Delimitati de
Dunare
in S si Somes in N, alcatuiti
din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect
insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt.
max. 1849 m in vf.
Curcubata Mare din masivul Biharia), cu
numeroase depresiuni:
Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul
Alb, Bozovici pe Nera, Beius si culoare transversale Timis-Cerna,
Mures,
Crisul Repede;
Calcarele au favorizat dezvoltarea unor
bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.
In interiorul arcului
carpatic se desfasoara Podisul Transilvaniei (400-700 m alt.) cu
relief deluros, mai inalt in SE (Podisul Tarnavelor) si mai coborat
in NV (Campia Transilvaniei); in NV tarii se afla Podisul Somesan,
zona colinara cu o serie de culmi izolate cristaline (culmea
Codrului, Magura Simleului), iar in E Podisul Moldovenesc. Cu
intinse suprafete structurale si frecvente alunecari de teren,
acesta reprezinta alt. de 300-500 m in Podisul Sucevei, 300-400 m in
Podisul Barladului si numai 200 m in Campia Jijiei.
In exterior
Carpatii sunt dublati, intre Valea Moldovei si Valea Motrului de
Subcarpati, uniate colinara alcatuita din roci friabile (marne,
argile s.a.) ce favorizeaza procesele de panta, avand culmile
paralele (alt. medie 500 m, alt. max. 1227 m in vf. Chicera din
Subcarpatii Getici) despartite de depresiuni, vai longitudinale si
traversate de rauri care izvorasc din Carpati. O zona piemontana
discontinua face trecerea intre Carpati si Campia de Vest (sector al
Campiei Panonice cu alt. medii intre 90-120 m), iar in S Piemontului
Getic si Subcarpatii se interpun intre Carpati si larga Campie a
Dunarii de Jos (Campia Romana), care
reprezinta o oarecare variatie morfologica si coboara de la 300 m
alt., in NV, la numai 10-30 m in SE, in zona Siretului Inferior;
intre
Dunare si
Marea Neagra, se afla Podisul Dobrogei,
ocupat in jumatatea nordica de Podisul Macinului, de varsta
hercinica, abia atingand 467 m in vf. Tutuiatului, si de Podisul
Casimcei, cu alt. sub 300 m, iar in jumatatea sudica de o platforma
de 100-200 m alt.. In N Podisului Dobrogei se afla
Delta Dunarii (4340 km˛ pe teritoriul
Romaniei), zona in care fluviul se desparte in trei brate inegal ca
volum de ape purtate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe).
Delta Dunarii este declarata din 1990
rezervatie a biosferei.
Clima:
temperat-continentala de tranzitie, cu usoare influente oceanice (in V),
mediteraneene (in SV), continentale (in NE), modificate local de
orientarea reliefului. Iarna temperatura medie coboara sub -3°C,
iar vara oscileaza intre 22°C si 24°C.
Media anuala
este, la alt. apropiate, de 11°C de-a lungul
Dunarii si
8°C in N tarii.
Minima absoluta
inregitrata a fost de -38,5°C (in localitatea Bod din
depresiunea Brasov), iar maxima absoluta de +44,5°C (in localitatea
Ion Sion din Baragan).
Precipitatiile
medii sunt de 637 mm/an, cantitati mari inregistrandu-se in
zonba montana (peste 1000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500
mm/an), Dobrogea si
Delta Dunarii
(sub 400 mm/an).
Pe
teritoriul Romaniei au fost identificate 3.700 de specii de
plante din care pana în prezent 23 au fost declarate
monumente ale naturii, 74 disparute, 39 periclitate, 171
vulnerabile si 1.253 sunt considerate rare. Cele trei mari
zone de vegetatie in Romania sunt zona alpină, zona de
padure si zona de stepa.
Vegetatia este
distribuita etajat, in concordanta cu caracteristicile de
sol si
clima, dar si in functie de
altitudine, astfel: stejarul, garnita, teiul, frasinul (in
zonele de stepa si dealuri joase); fagul, gorunul (intre 500
si 1.200 de metri); molidul, bradul, pinul (intre 1.200 si
1.800 de metri); ienuparul, jneapanul si arborii pitici
(intr 1.800 si 2.000 de metri); pajistile alpine formate din
ierburi marunte (peste 2.000 de metri). In largul vailor
mari, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie
specifica de luncă, cu stuf, papura, rogoz si adesea cu
palcuri de salcii, plopi si arini, in
Delta Dunarii predomina vegetatia
de mlastina.
Fauna
Romaniei este în special repartizata în functie de
vegetatie. Astfel, pentru etajul stepei si silvostepei sunt
specifice urmatoarele specii: iepurele, harciogul,
popandaul, fazanul, dropia, prepelita, crapul, carasul,
stiuca, salaul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase
(stejar si fag): mistretul, lupul, vulpea, mreanul,
ciocanitoarea, cinteza; pentru etajul padurilor de conifere:
pastravul, lostrita, rasul, cerbul, iar specifice faunei
alpine sunt caprele negre si vulturii plesuvi.
In particular,
Delta Dunarii este salajul a sute
de specii de pasari, incluzand pelicani, lebede, gaste
salbatice si pasari flamingo, protejate de lege(asa cum sunt
de altfel si porcii salbatici si lincsii). De asemenea Delta
reprezinta un popas sezonal pentru pasarile migratorii.
Cateva dintre speciile rare de pasari aflate in zona
Dobrogei sunt pelicanul cret, cormoranul mic, lopatarul,
gasca cu piept rosu si garlita mare, dar si lebada de iarna.
Resurse si economie:
Romania este o tara in tranzitie de la o economie socialista la
o economie de piata care a avut dupa 1990 un ritm lent de aplicare a
reformei(pana în 1996-1997). Dintre tarile foste socialiste, a
beneficiat mai putin de sprijin financiar international, datorita
regimului politic.
Economia Romaniei
este industrial-agrara. Ramurile industriale sunt diversificate si
raspandite pe intreg teritoriul din
Romania. si sunt:
industria metalurgica
si neferoasa;
industria siderurgica;
industri petrochimica;
industria lemnului;
industria
constructoare de nave;
industria de
textila si de
pielarie;
industria
alimentara.
Romaniaare numeroase resurse miniere, dar reduse ca pondere:
carbuni (lignit);
aur si argint;
lemn;
uraniu;,
sare(rezerve
importante);
petrolul si gazele
naturale nu satisfac consumul intern.
Prin asezarea sa
geografica, Romania reprezinta o zona de intersectie a
mai multor magistrale de transport, care leaga nordul de
sudul Europei si vestul de estul acesteia. Pe de alta
parte, reteaua de transport din Romania asigura legatura
intre reteaua de transport comunitara si reteaua de
transport a statelor necomunitare vecine din Europa de
Est si Asia.
TRANSPORTUL FEROVIAR
Compania nationala de
transport feroviar este Caile Ferate Romane - CFR.
In 2004 infrastructura
feroviara cuprindea 22.247 km de cai ferate, din care
aproximativ 8.585 km electrificate si 2.617 km linii
duble, majoritatea la ecartament standard de 1.435 mm,
reteaua CFR fiind a patra ca marime din Europa.
Transportul feroviar de calatori se asigura cu un numar
de 817 locomotive, din care mai mult de jumatate au
vechimi mai mari de 20 de ani. Incepand cu anul 2005, a
fost liberalizat transportul feroviar de calatori, mai
multe linii secundare fiind concesionate operatorilor
privati.
TRANSPORT
AERIAN - AEROPORTURI IN ROMANIA
La 18
septembrie 1954 s-a Infiintat compania
TAROM - Transporturile Aeriene Romane,
la cativa ani dupa lansare, TAROM opera deja
zboruri catre aproape toate tarile europene,
iar din 1966 efectueaza zboruri peste
Atlantic. Incepand cu anul 1974 a realizat
zboruri catre Sydney via Calcutta si a
introdus curse regulate spre New York si
Beijing. Pe piaaa autohtona sunt prezente
cele mai mari companii aeriene europene
clasice Lufthansa si Air France si low-cost
Easyjet si Ryanair. In 2004 s-a infiintat
Blue Air, prima companie romanească de
transporturi aeriene cu tarif redus.
Aeroporturi in
Romania: Arad,
Bacau, Baia Nare,
Bucuresti: Hari Conda si Baneasa, Constanta - Mihail
Kogalniceanu, Craiova, Iasi, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tirgul
Mures, Timisoara, Tulcea.
TRANSPORTUL FLUVIAL IN ROMANIA
Transportul fluvial se afla inca la un
nivel foarte redus dar avand potential de
crestere mare datorita raurilor navigabile
dar si a fluviului Dunarea. In 2006, in
Romania existau 1.731 km de ape navigabile.
Romania are 2.251 de nave fluviale de
categoria I, care pot efectua misiuni
economice pe apele fluviale internationale
si circa 587, care pot naviga doar pe partea
romaneasca a Dunarii si pe raurile
interioare. Cele mai multe nave
inmatriculate sunt cele de agrement, circa
13.246, turismul de agrement pe Dunare si
cel în apele maritime ale Romaniei
dezvoltandu-se în ultimii ani. Important
pentru Romania este Canalul Dunare-Marea
Neagra ce leagă portul Cernavoda cu
portul maritim Constanta. De asemenea,
exista acces maritim de la porturile
fluviale de pe Dunare: Braila, Galati,
Tulcea si Sulina
TRANSPORTUL MARITIM IN ROMANIA
Porturile
maritime Transportul maritim este asigurat
prin accesul direct la Marea Neagra prin
cele trei porturi maritime: Constanta,
Mangalia si Midia. Portul Constanta este cel
mai mare port romanesc la Marea Neagra.
Dispune de o localizare geografica
strategica care are potentialul de a asigura
accesul catre Europa de la Marea Neagra si
un punct de transbordare intre reteaua
maritima si retelele rutiera, feroviara si
navala.
Este localizat la
intersectia Coridoarelor Pan-Europene de
transport nr. IV si VII – Dunarea via
Canalul Dunare – Marea Neagra. Astfel,
portul are potentialul de a deveni
principala cale de acces pentru Coridorul
Europa – Asia. TEN-T 18:
Rhine-Meuse-Main-Dunare.
TRANSPORTUL RUTIER IN ROMANIA
Romania
dispunea la începutul lui 2010 de 310
kilometri de autostrada. Inainte de
decembrie 1989, sub conducere comunista,
s-au construit 113 km de autostrada, iar în
perioada decembrie 1989 – decembrie 2009
s-au inaugurat 196 km. La 1 ianuarie 2010,
in executie se afla tronsoane in lungime de
aproximativ 185 km. Principalele autostrăzi
din Romania sunt: Autostrada A3:
Bucuresti - Brasov - Cluj - Bors;
Autostrada A1:
Bucuresti - Pitesti, cu extindere
Pitesti - Arad; Autostrada A2
(Autostrada Soarelui):
Bucuresti - Constanta; Autostrada A4
(Autostrada Est-Vest): Iasi - Targu Frumos -
Targu Neamt - Targu Mures; Coridorul IV
european este format din autostrăzile A1 si
A2: Nădlac - Constanta.
TURISM
INTERN
Paste Romania 2012
Rezervari
Hotel
Romania
Fauna
Romaniei este în special repartizata în functie de
vegetatie. Astfel, pentru etajul stepei si silvostepei sunt
specifice urmatoarele specii: iepurele, harciogul,
popandaul, fazanul, dropia, prepelita, crapul, carasul,
stiuca, salaul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase
(stejar si fag): mistretul, lupul, vulpea, mreanul,
ciocanitoarea, cinteza; pentru etajul padurilor de conifere:
pastravul, lostrita, rasul, cerbul, iar specifice faunei
alpine sunt caprele negre si vulturii plesuvi.
Porturile
maritime Transportul maritim este asigurat
prin accesul direct la Marea Neagra prin
cele trei porturi maritime: Constanta,
Mangalia si Midia. Portul Constanta este cel
mai mare port romanesc la Marea Neagra.
Dispune de o localizare geografica
strategica care are potentialul de a asigura
accesul catre Europa de la Marea Neagra si
un punct de transbordare intre reteaua
maritima si retelele rutiera, feroviara si
navala.
Este localizat la
intersectia Coridoarelor Pan-Europene de
transport nr. IV si VII – Dunarea via
Canalul Dunare – Marea Neagra. Astfel,
portul are potentialul de a deveni
principala cale de acces pentru Coridorul
Europa – Asia. TEN-T 18:
Rhine-Meuse-Main-Dunare.
Romania
dispunea la începutul lui 2010 de 310
kilometri de autostrada. Inainte de
decembrie 1989, sub conducere comunista,
s-au construit 113 km de autostrada, iar în
perioada decembrie 1989 – decembrie 2009
s-au inaugurat 196 km. La 1 ianuarie 2010,
in executie se afla tronsoane in lungime de
aproximativ 185 km. Principalele autostrăzi
din Romania sunt: Autostrada A3:
Agentia
de turism
Contabilitate
