Obiceiuri de Paste in Bucovina

Se spune că iernile sunt cele mai frumoase aici, în Bucovina. Însă bucuria adevăratei Sărbători este, aici, Paștele. Sărbătorirea Sfintelor Paști este prilej de mare bucurie pentru bucovineni și începe cu mult înainte, o dată cu Duminica Floriilor. Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din această zi sunt interpretate ca prevestiri pentru anul în curs. Se spune că după cum va fi timpul în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi frumoasă.

Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori în cadrul comunitatii.

Cea mai raspanditasi mai renumita traditie a încondeiatului oualor este în Bucovina. Mai întai, aici se încondeiau oua crude, apoi fierte, iar azi se închistresc oua golite de continut. Instrumentul cu care se „scriu” ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama, fixat într-o maciulie a unui bat plat). Tehnica traditionala spune ca la încondeiat se misca oul, iar nu instrumentul. Acum se mai foloseste si penita, în cazul încodeierii oualor cu tus.

Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Pasti începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul noptii, cand se spune ca mormantul s-a deschis si a înviat Hristos. Chiar daca romanii participa în numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumina. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, în locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.

În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, sa se lase luminile aprinse în toata casa si în curte, ca sa fie luminata gospodaria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa. Din acest moment salutul obisnuit este înlocuit cu cel de „Hristos a înviat”, la care se raspunde „Adevarat a înviat”, salut pastrat pana la Înaltarea Domnului. Este o forma de marturisire a Învierii si a credintei crestine.

Ouale de Pasti

Din martea Saptamanii Mari, dar mai ales în zilele de joi, vineri si sambata, în toate gospodariile bucovinene se vopsesc ouale rosii de Pasti. Obiceiul folosirii oualor colorate în practicile de renovare a timpului primavara, cand se serba, odinioara, Anul Nou, tine de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care il gasim si în unele legende bucovinene.

In Bucovina ouale de Pasti sunt numite cu un termen generic „merisoare” si erau, la început, colorate numai în roşu („rosete”) pentru ca mai tarziu sa se raspandeasca si practica vopsirii în galben („galbinete”), în verde („verdete”), în albastru („albastrele”) si în negru(„negrete”). Alta data, culorile se obtineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor.

Astazi acest obicei este în mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilice pentru vopsirea tuturor oualor de Pasti. Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt ouale închistrite, numite impropriu oua încondeiate. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva în bai de culoare (galbena, rosie si neagra). Cele mai raspandite motive folosite la închistrirea oualor sunt crucea Pastelui, floarea Pastelui, cararea ciobanului sau cararea ratacita, braul si desagii popii, bradutul, frunza de stejar, albina, pestele, coarnele berbecului, carja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, „patruzeci de clinisori”, vartelnita, creasta cocosului, broasca, fierul plugului, ulita satului, grebla, sapa etc.

 ▶️ Oferte Paste Bucovina

Cautati si alte destinatii