Monumentul are o inaltime de 16 metri, forma octogonala si este construit din blocuri de piatra naturala, cioplite pe toate fetele si unite intre ele cu mortar facut din var si nisip de mare amestecat cu scoici. Farul se continua cu o cupola metalica cu opt geamuri din care era proiectata lumina. La randul sau, varful cupolei este decorat cu elemente care indica punctele cardinale. In interior se afla o scara in forma de spirala, cu 53 de trepte, care ne conduce catre cupola metalica. Forma octogonala este cea care ii ofera farului o nota de unicitate, facandu-l sa fie o constructie orginala.

Farul ii calauzea pe marinari cu ajutorul luminii sale albe care se inalta la 21 de metri deasupra marii si avea o vizibilitate de circa 5 kilometri in larg.

Spre deosebire de alte constructii de acelasi tip, lumina farului de la Constanta nu se rotea. Stabilimentul a functionat pana in anul 1905, atunci cand a fost inlocuit cu un far modern, devenind in acel moment unul dintre cele mai cunoscute si pitoresti monumente ale orasului Constanta.

Muzeul de Arta Populara este amplasat in zona istorica a Constantei, la intersectia Bulevardului Tomis cu Strada Traian. Muzeul este gazduit de o cladire cu mare insemnatate pentru istoria orasului. Edificiul a fost construit in anul 1893 si a servit pentru o perioada de timp ca sediu al Primariei, fiind denumit Palatul Comunal. De-a lungul timpului, cladirea a avut si alte destinatii, insa din anul 1975 gazduieste Muzeul de Arta Populara, o institutie culturala de seama a Constantei.

Ideea crearii unui muzeu al etnografiei la malul marii s-a nascut la inceputul anilor '60 din sarguinta mai multor institutii similare din tara: Muzeul Brukental din Sibiu, Muzeul de Arta Populara si Muzeul Satului din Bucuresti. La origini, muzeul a fost conceput ca un exponent al etnografiei dobrogene, astfel ca in anul 1975 a fost organizata prima expozitie care oferea o viziune inchegata asupra vietii din satul traditional dobrogean. Zece ani mai tarziu, insa, se remarca o orientare a achizitiilor si catre alte zone etnografice ale tarii. Un moment important in existenta Muzeului de Arta Populara din Constanta s-a produs in anul 1990, atunci cand muzeul capata personalitate juridica.

In prezent, Muzeul de Arta Populara din Constanta adaposteste un patrimoniu impresionant, format din peste 15.000 de exponate care ilustreaza cultura folclorica din diverse colturi ale Romaniei.

In galeriile sale, puteti admira colectii minunate de icoane pe sticla si lemn, ceramica, port popular, scoarte, tesaturi, podoabe si ustensile folosite de taranii romani. Obiectele de uz gospodaresc se regasesc intr-o varietate impresionanta, fiind confectionate din lemn, metal sau ceramica si acopera o arie geografica foarte mare. Dintre obiectele de patrimoniu se remarca colectiile de port popular si tesaturi pentru uz gospodaresc si decor. Bogatia culorilor si motivele florale, vegetale, zoomorfe, antropomorfe, alternate cu dungi si alte forme geometrice creeaza compozitii ornamentale de o frumusete aparte.

MOSCHEEA CAROL I, amplasata in Piata Ovidiu, este principalul edificiu de cult musulman din tara si totodata unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice de pe meleagurile noastre. Lucrarile de ridicare a cladirii au inceput in 1910, la initiativa regelui Carol I (motiv pentru care edificiul ii poarta numele) si au fost incheiate in anul 1913. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai in prezenta familiei regale si a reprezentatilor cultului musulman in Romania.

Proiectul moscheii a fost realizat de catre Victor Stefanescu, unul dintre arhitectii de rang ai inceputului de secol XX, iar constructia a fost ridicata de Gogu Constantinescu Impartasind un frumos si unic amestec de elemente arhitecturale egipteano-bizantine si romanesti, Moscheea Carol I este prima cladire din tara noastra pentru a carei constructii a fost folosit betonul armat. Un element distinctiv al edificiului este imensa cupola, construita din inovatorul material mentionat mai sus. Desi specifica multor lacase de cult musulman, cupola este un element arhitectural de inspiratie crestina, mai exact, bizantina.

Dupa includerea Constantinopolului sub autoritatea otomana in anul 1453, multe edificii de cult musulman de pe teritoriul Imperiului au avut ca prototip marile catedrale si biserici crestine, in special catedrala Sfanta Sofia din Istanbul, transformata in moschee de catre otomani. Un alt element care atrage atentia asupra moscheii constantene este minaretul inalt de 47 de metri care domina peisajul zonei, putand fi observat chiar si de pe mare. In interiorul turnului se afla 140 de trepte care ii calauzesc pe vizitatori intr-o spirala ce pare interminabila catre terasa din varful minaretului, un loc superb din care pot admira panorama orasului. Atat in varful minaretului, cat si pe cupola se inalta semet simbolul lumii musulmane, semiluna.

In anul 1891 Cazinoul descris mai sus este distrus aproape complet in urma unei furtuni, iar Primaria comunala decide construirea unuia nou. In anul 1893 noul Cazino este dat in folosinta. Asezamantul era amplasata aproximativ pe locul actualului Cazino si era construit pe structura de lemn, la fel ca precedentul. In interiorul cladirii erau amenajate mai multe camere si o sala de dans, iar la exterior se continua cu o terasa.

Relatand impresii despre Cazinoul sfarsitului de secol XIX, scriitorul Petre Vulcan povesteste: "Indata la inceput ne atrage pavilionul de petrecere, ale carui picioare se ridica din valuri, cata vreme veranda e impinsa deasupra marii. Inlauntru canta muzica si parechi vesele danseaza bostonul; din afara lampioane atarnate spre mare fac o lumina feerica, sub care dame si domni converseaza intim, desfatandu-se in marea dinaintea lor, ca-n o mie si una de nopti.''

In anul 1903, edilii locali decid ca este momentul ca orasul Constanta sa aiba un cazino modern, asemanator celor care "insufleteau" riviera franceza. Sarcina intocmirii proiectului ii revine lui Daniel Renard, un arhitect roman de origine franceza care locuia in Constanta.

Acesta avea sa conceapa o cladire in stil Art Nouveau, devenind promotorul acestui curent in Romania.

Proiectul noului Cazino a fost aprobat imediat de catre liberarii aflati la putere, insa a fost contestat de o parte din opinia publica si de partidele politice din opozitie, starnind in cele din urma controverse puternice. Odata cu venirea la putere a conservatorilor, proiectul lui Renard a fost inlocuit cu cel al unui al arhitect roman. Ca un joc al soartei, liberalii revin la putere in anul 1907 si ii reincredinteaza proiectul lui Daniel Renard. Lucrarile incepute in 1907 sunt finalizate in 1910 cu un cost total de 1.300.000 de lei.

Cladirea atrage atat admiratie, cat si critici. Spre exemplu, citand din jurnalul de calatorie al unui diplomat francez, aflam ca: "un lucru este deceptionant in aceste locuri primitoare: albul cazino, pretentios complicat, al celui mai ingrozitor stil 1900, care incarca tarmul marii". Cazinoul nu scapa nici de criticile presei locale, fiind caracterizat ca o "matahala impopotonata cu tot felul de zorzoane" de jurnalistii ziarului Conservatorul Constantei, in timp ce ziaristii "Observatorului", publicatie liberala, il acuza pe primalul orasului ca nu a incercat sa "zadarniceasca si sa impiedice monstruozitatea". Foarte multi dintre contestatari erau contrariati de arhitectura asimetrica a cladirii si irepetabilitatea elementelor de constructie, trasaturi inovatoare care faceau nota discordanta in raport cu neoclasicismul romanesc.

MOSCHEEA ESMAHAN SULTAN din Mangalia este unul dintre cele mai importante monumente istorice si de cult din sudul litoralului romanesc. Lacasul de cult musulman a fost construit in anul 1573 de catre fiica unuia dinte cei mai mari conducatori ai Imperiului Otoman, Selim al II-lea, in memoria tatalui sau.

Moscheea este construita din piatra cioplita, recuperata din ruinele cetatii Callatis, si a fost executata de o echipa de mesteri turci. O particularitate a constructiei o reprezinta faptul ca blocurile din piatra au fost unite intre ele fara a folosi vreun liant, ci doar cu ajutorul scoabelor de otel turnate pe loc in orificii facute in piatra. La intrarea in interior, Moscheea Esmahan Sultan este prevazuta cu stalpi de sustinere din stejar. Pe peretele opus intrarii in geamie (o alta denumire folosita pentru lacasurile de cult musulmane) se regaseste minbarul (amvonul), un loc de rugaciune amenajat sub forma unui balcon cu trepte de unde imamul, preotul musulman, predica in zilele de vineri si in zilele de sarbatoare. In stanga minbarului se afla mihrabul sau fereastra oarba, o nisa orientata catre Mecca, orasul sfant al musulmanilor. Acesta este un fel de altar din care imamul oficiaza slujba religioasa in fiecare zi.

Interiorul lacasului de cult este lipsit de picturi murale sau alte obiecte decorative. Tavanul decorat cu lemn reprezinta o lucrare plina de frumusete si maiestrie artistica si atrage atentia tuturor vizitatorilor. De remarcat este faptul ca spatiile de rugaciune destinate femeilor sunt delimitate de restul salii prin balustrade joase din lemn. Prin intermediul unei scari interioare in forma de spirala se poate ajunge pe terasa din varful minaretului (punct din care, in trecut, imamul efectua chemarea la rugaciune).

La exterior, cladirea moscheii capata o nota aparte datorita pridvorului, stalpilor si balustradelor din lemn. In curtea lacasului de cult se afla o fantana realizata din pietre provenite dintr-un mormant antic. De asemenea, moscheea este inconjurata de un cimitir la fel de valoros ca si monumentul in sine care contine morminte musulmane cu o vechime de peste 300 de ani. Atat moscheea, cat si cimitirul se regasesc pe lista Monumentelor Istorice din Romania.

DELFINARIUL se numara printre cele mai vizitate obiective turistice din Constanta atat in sezonul estival, cat si in extra sezon. Alaturi de Planetariu, Observatorul Astronomic si Microrezervatie, Delfinariul face parte din frumosul si interesantul Complex Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta, situat la intersectia bulevardului Mamaia cu strada Soveja.

Delfinariul a fost inaugurat pe data de 1 iunie 1972, reprezentand la acea vreme primul muzeu de acest gen din Romania si din sud-estul Europei. In prezent, Delfinariul ramane singura locatie din tara noastra in care va puteti relaxa urmarind un spectacol extraordinar ai carui protagonisti sunt delfinii, leii de mare si pinguinii. Vedetele Delfinariului constantean sunt Peipei, Chen Cheng si Ni-Ni (un mascul si doua femele), trei delfini adusi in 2010 din China. Starurile cu inotatoare executa giumbuslucuri pline de farmec in fiecare zi dupa un program bine stabilit, smulgand zambete si aplauze frenetice din partea spectatorilor prezenti.

PORTUL TURISTIC Mangalia este cel mai modern port romanesc destinat navelor turistice de dimensiuni mici care navigheaza de-a lungul litoralului Marii Negre. In Portul Turistic Mangalia pot poposi pana la 146 de ambarcatiuni care beneficiaza de spatii moderne de acostare si intretinere.

A fost construit in perioada anilor 2006 – 2008 si este cel mai modern port turistic din Romania, reprezentand un punct de plecare spre majoritatea statiunilor de pe litoralul romanesc, spre orasul Constanta si Delta Dunarii, dar si spre destinatii mai indeparate cum ar fi Varna (Bulgaria), Istanbul (Turcia) sau orasele Odessa si Yalta (Ucraina). Turistii au posibilitatea sa faca plimbari sau scurte croaziere in largul Marii Negre, pot admira frumoasele iahturi si corabiile cu panze de altadata, se pot plimba pe faleza, pot practica sporturi nautice si au ocazia sa descopere o colonie de lebede.

Turistii pot vizita si Farul „genovez” Mangalia, construit in perioada anilor 1858 – 1860. Fiind reabilitat in 1998, farul din capatul digului este considerat un simbol al orasului. In urma modificarilor pe care le-a suferit de-a lungul anilor, Farul din Mangalia nu are statut de monument istoric, dar poate fi considerat un obiectiv turistic cu o poveste foarte putin stiuta atat de localnici, cat si de turisti. Farul era la inceputuri cea mai inalta constructie a orasului, oferind vizibilitate pana la aproximativ 40 de kilometri. Vizitatorii vor gasi aici numeroase curiozitati, iar una dintre acestea este faptul ca Farul are un ceas solar cu cadranul gradat pentru orele zilei, unic in tara noastra.

Daca iubesti ambarcatiunile, atunci cu siguranta acest loc va fi pe gustul tau. Copiilor le va placea, de asemenea, pentru ca portul a devenit si locul preferat al pasarilor: colonii de lebede cu pui, cormorani si pescarusi vin la mal si ofera un adevarat spectacol. Pasionatii de fotografie nici nu vor baga de seama cum zboara timpul de la rasarit pana la apus. Daca ai ales sa petreci cateva zile linistite la un hotel din Mangalia, cele mai frumoase amintiri vor avea pe fundal portul Mangalia.

ACVARIUL este amplasat pe malul marii, chiar in fata impunatorului Cazino constantean. Inaugurat cu mare fast pe data de 1 mai 1958, Acvariul din Constanta a fost pentru o lunga perioada de timp prima si singura institutie publica de acest gen din tara noastra. Cladirea care gazduieste acvariul a fost construita la inceputul secolului XX ca anexa a Cazinoului si a functionat ca restaurant pana la reamenajarea ei pentru destinatia actuala . Spatiul expozitional al Acvariului este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica, dar si unor expozitii temporare cu diverse tematici legate de biologie, ecologie acvatica si pescuit marin.

De-a lungul timpului Acvariul din Constanta a adunat peste 100 de specii de pesti si vietuitoare marine care apartin unor zone geografice diverse. Tinand cont de criterii ecologice, biogeografice si taxonomice, Acvariul constantean este structurat in trei sectii: Marina, Dulcicola si Pesti Exotici. Sectia Marina este cea mai mare si mai reprezentativa sectie a Acvariului si adaposteste specii de pesti si nevertebrate intalnite in Marea Neagra si migratori din Marea Mediterana.

Spectaculos in cadrul acestei sectiuni este bazinul care adaposteste o impresionanta colectie de sturioni, renumita pentru longevitatea exemplarelor. Interesante pentru vizitatorii care trec pragul Acvariului constantean sunt si speciile de pisica de mare, scorpia si dragonul de mare, stelutele de mare, calutul, acul si ata de mare, corosbinele si cocoseii de mare, etc.

Sectia Dulcicola prezinta specii de pesti si nevertebrate de apa dulce, care populeaza baltile si lacurile litoralului romanesc si apele Deltei Dunarii: ciprinide, crap, caras, rosioara, babusca, platica, sunt prezentate si rapitoare ca somn, salau, biban si stiuca. Sectia Pesti Exotici este o adevarat incantare pentru vizitatorii Acvariului. In bazinele sale inoata varietati de pesti care apartin diferitelor ecosisteme dulcicole din zone tropicale si subtropicale: varietati de peste Piranha, pestele cutit, pestele inger, pestele lopata, pestele pisica si multe alte tipuri de pesti cu un colorit bogat.